ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014, dincolo de Ponta și Băsescu. „FAR-RIGHT”- cuvintele care ar trebui să SPERIE orice român

La începutul lui 2013, britanicii „aflau” cu groază că vor fi invadați de români. Prin urmare, au încercat să ne convingă să nu venim în hoarde odată cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii, la 1 ianuarie 2014.

Observând începutul unui discurs extremist îngrijorător, gândul și GMP Advertising, au întors foaia și cu politețe și umor le-am transmis britanicilor că pot să vină ei în România, dacă nu ne primesc pe noi în Marea Britanie. Am început „Why don’t you come over?”, o campanie care a câștigat multe premii și a fost preluată în presa din toată lumea – puteți vedea AICI mesajele cu care am reușit să îi aducem și pe politicienii britanici în România (vedeți AICI), pentru a avea o dezbatere serioasă, bazată pe fapte, nu mituri și propagandă, despre migrație.

Astăzi avem un nou mesaj, dați-i SHARE pe Facebook și vă asigurăm că va ajunge până la Londra.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

Din păcate, însă, chiar dacă invazia nu s-a materializat, discursul extremist, anti-migrație și anti-UE a continuat și a ajuns la limita rasismului. Așa se face că Uniunea celor 28 s-a trezit, luni, mai dezbinată ca niciodată, votul populist, extremist, ultranaționalist, comunist de la alegerile europarlamentare ridicând mari semne de îngrijorare privind următorii cinci ani. Comuniștii au câștigat în Grecia, extrema dreaptă a câștigat în Franța, eurofobii au ieșit pe primul loc în Marea Britanie. În multe alte țări, votul radical, chiar dacă nu a fost majoritar, a fost suficient de numeros pentru a pune chiar probleme existențiale proiectului european. După ani de măsuri anti-criză, această campanie a avut trei teme: austeritate, „establishment”-ul de la Bruxelles și imigrația. În unele țări, votul anti-imigrație și anti-european a cântărit cel mai mult, un exemplu în acest sens fiind Marea Britanie. gândul vă prezintă o analiză a impactului pe care acest vot radical îl are asupra românilor, fie ei din țară sau din străinătate: am fost subiect de campanie – ce se întâmplă acum?

„Comunitățile românești vor simți treptat impactul acestor alegeri”

Sondajele au anunțat-o, analiștii au prognozat-o și, totuși, victoria votului de contestare a actualei Uniuni Europene a venit ca un duș rece pentru „establishment”-ul european. „Șoc”, „cutremur”, „înfrângere uluitoare”, „vot uriaș de respingere”, „terifiant” – aceștia au fost numai câțiva dintre termenii sumbri folosiți de politicienii europeni, dar și de experții contactați de gândul pentru a descrie acest scrutin. În Franța, stat fondator al UE, partidul de pe prima poziție vrea ieșirea din Uniune și închiderea granițelor. Scenariul se repetă și în Marea Britanie, unde am văzut că discriminarea poate obține voturi.

Dincolo de calculele politice, de „jocul” alianțelor, al trecerii de la un grup politic la altul, românii au toate motivele să fie preocupați de rezultatul alegerilor europarlamentare. Nu putem ignora că există țări cu importante comunități de români în care partidele au câștigat folosind o retorică anti-imigraționistă, anti-români, ba chiar rasistă. Dacă astfel de partide, două exemple fiind UK Independence Party (UKIP-Marea Britanie) și Frontul Național (FN – Franța), se vor putea organiza în Parlamentul European într-un nou grup politic, pentru a avea un impact asupra legislației sau vor fi atomizate, rămâne de văzut. Ele au demonstrat însă că un mesaj dus până la rasism poate câștiga alegeri și vor putea servi drept inspirație pentru alte partide europene, care, disperate să își mai recupereze din electoratul pierdut, ar putea prelua din mesajele acestor grupări, a prognozat, pentru gândul, Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene. Primul exemplu în acest sens ar putea fi Marea Britanie, la alegerile de anul viitor.

„Comunitățile românești din Franța și Marea Britanie, dar și cele din Spania și Italia (unde avem câte un milion de români) vor simți treptat impactul acestor alegeri”, avertizează, într-un scurt interviu pentru gândul, Dan Luca, expert în afaceri europene. „UKIP a mizat mult pe discursul anti-românesc și probabil vor juca la fel și pentru alegerile naționale care urmează. Părerea mea este că mesajul se va radicaliza chiar în viitor, dând și altor țări astfel de idei”, ne-a mai spus Luca, recomandând puterii de la București să nu subevalueze acest risc, pentru acest dosar al migranților români și al discriminării lor „este la fel de complex ca și cel al aderării României la UE”.

„Pentru România, rezultatul este o veste proastă, chiar dacă am reușit să nu trimitem niciun partid antieuropean în Parlament. Este o veste proastă pentru că politicile de adâncire a integrării care îi avantajau pe români, precum întărirea mobilității pe piața muncii, vor fi puse sub semnul întrebării”, a avertizat, pentru gândul, și Alin Mituța, director Europuls. Aici, un rol important îl vor avea și cei 32 de eurodeputați români proaspăt aleși, a căror sarcină va fi și combaterea discursului extremiștilor – și nu doar cu declarații.

Sursa: EUBusiness/Parlamentul European

Mai jos, pe puncte, principalele zone de îngrijorare pentru români, după rezultatele de la alegerile europarlamentare:

– discursul anti-români, în care noi suntem „țapi ispășitori” pentru problemele socio-economice din anumite țări, nu s-a încheiat odată cu campania; el va continua, tocmai pentru că a avut succes

– discuția despre cotele de migranți în interiorul Uniunii Europene va fi preluată și de partide mai apropiate de centrul eșicherului politic, pentru că partide precum UKIP și FN au demonstrat că poți aduna voturi cu ajutorul ei

– presiuni pentru limitarea liberei circulații a muncitorilor români

– presiuni pentru a împiedica în continuare intrarea României în zona Schengen

„Oamenii vor rămâne pe acest mesaj (anti-imigrație, anti-români, n.red.), pentru că au văzut că funcționează. Ei se uită pe sondaje și exploatează temerile anti-imigrație ale populației și se creează o spirală a fricii”, a comentat pentru gândul Radu Magdin, CEO Smartlink Communications. „Populiștii și extremiștii câștigă pentru că ei vin cu un mesaj simplu, fără propuneri de reformă”, a adăugat expertul.

Gândul face un portret al campaniei anti-români și anti-migrație a partidelor care au câștigat un procent mare (dacă nu chiar cel mai mare) de voturi la Europarlamentare:

1. UKIP – Pentru prima dată, un partid britanic a reușit să spargă troica politică britanică, formată din Conservatori, Laburiști și Liberal-Democrați. Deși sistemul electoral al țării lor le temperează încă valul electoral pe care se află, partidul condus de Nigel Farage a obținut, conform celor mai recente rezultate, 27,5% din voturi, cu două procente mai mult decât laburiștii și cu aproape 4% mai mult decât conservatorii lui David Cameron. Aceasta, în condițiile în care campania electorală s-a încheiat cu acuzații de rasism la adresa lui Nigel Farage, după ce acesta a comentat că nu ar vrea să aibă un român vecin și că un migrant german nu este egal cu un migrant din țara noastră. Acest scandal s-a lăsat și cu o plângere la poliție înaintată de un stomatolog român din UK, devenit activist, Tommy Tomescu.

gândul vă reamintește că tot UKIP a fost sursa „predicției” conform căreia 29 de milioane de români și bulgari ar putea să vină să lucreze și să ceară ajutoare sociale în Marea Britanie, odată cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii, de la 1 ianuarie 2014. tot de la mesajele discriminatorii ale UKIP am pornit și campania „Why don’t you come over?”.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

Iată două dintre mesajele recente cu care UKIP a făcut campanie pentru Europarlamentare: „26 de milioane de milioane din Europa își caută de lucru. Al cui loc de muncă îl vor?”; „Muncitorii britanici sunt loviți dur de mâna de lucru ieftină mereu disponibilă”.

UKIP vrea ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru „a recăpăta controlul asupra granițelor britanice și a imigrației”. Vrea, de asemenea, să restricționeze libera circulație a forței de muncă, un subiect sensibil pentru români, dar și eliminarea regulilor privind corectitudinea politică – altfel spus, oricine să poată spune, fără vreo fundamentare, că românii nu trebuie să locuiască lângă englezi, pentru că mai mult ca sigur sunt periculoși, așa cum a comentat și Farage.

Foto: Mediafax Foto/AFP/Carl Court

2. Frontul Național – Partidul de extremă dreapta din Franța, condus de Marine Le Pen, a ales să-și încheie campania comentând că o epidemie de Ebola ar rezolva în trei luni atât problema suprapopulării planetei, cât și a imigrației în masă din Uniunea Europeană (comentariul îi aparține lui Jean-Marie Le Pen și a fost ulterior nuanțat de fiica sa, Marine Le Pen). Frontul Național, care a câștigat alegerile europene în Franța, cu 24,95% (față de UMP – centru-dreapta – , cu 20,79%), a dus o campanie anti-europeană și anti-imigrație. Se opune aderării României la Schengen, vrea reinstiuirea controalelor la granițele franceze, reducerea de 20 de ori în următorii cinci ani a migrației legale pe teritoriu francez, dar și atacarea reformei Politicii Agricole Comune a comisarului român Dacian Cioloș, pe care îl acuză că a „erodat poziția Franței ca putere agricolă mondială”.

3. Partidul Poporului Danez (Dansk Folkeparti – DF), populiștii de dreapta din Danemarca, au câștigat (26,6%) și ei Europarlamentarele cu o platformă anti-europeană și anti-imigraționistă.

4. În Olanda, Partidul Libertății (PVV), al lui Geert Wilders, s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,35%. PVV este cunoscut românilor pentru opoziția intrării noastre în spațiul Schengen și, printre altele, pentru lansarea unui site în care olandezii puteau reclama dacă și-au pierdut locul de muncă din cauza unui român. PVV și DF sunt cu atât mai periculoase pentru români, cu cât ambele sunt curtate intens (PVV poate fi considerat „cucerit”) de Frontul Național. Împreună, discursurile lor antiimigrație vor avea o mai mare putere în Europa.

„Îngrijorător spre dezastruos”

Totuși, la nivel global, rezultatul alegerilor europarlamentare este mai aproape de status quo-ul european decât o indicau la început sondajele. Să nu uităm că, nu mai departe de luna februarie, stânga radicală era creditată cu mai multe voturi decât liberalii. Mai mult, conform tuturor rezultatelor preliminare, Popularii Europeni rămân la conducerea Uniunii, după ce au reușit să îi devanseze spre finalul campaniei pe Socialiști. Partidele antieuropene au avut câștiguri uriașe la aceste alegeri, dar nu trebuie pierdut din vedere nici că formațiunile pro-europene au în continuare cele mai multe locuri în Parlamentul European și că PPE, mare susținător al proiectului european, rămâne cel mai mare grup politic, a subliniat, pentru gândul, jurnalistul britanic Jon Danzig.

Șocul de care vorbește toată Europa este dat însă de rezultate precum cele descrise mai sus: „Din punct de vedere global (rezultatul alegerilor, n.red.), este un șoc la nivel european, unda seismică venind în special din Franța. Sondajele de opinie preconizau o triplare a scorului euroscepticilor comparativ cu precedentele alegeri europene, dar când avem această confirmare prin vot, impactul este total. Există acum două tendințe, prima din partea partidelor populare și a doua din partea euroscepticilor”, a mai comentat pentru gândul Dan Luca. Expertul a subliniat că euroscepticii sunt o mișcare eterogenă, cu partide de dreapta (FN, PVV), ultranaționaliști (Jobbik – Ungaria, Zorii Aurii – Grecia) sau chiar mișcări populiste (Cinci Stele – Italia): „Cu siguranță că aceștia vor forma un grup parlamentar sustenabil, iar impactul lor se va resimți în următorii cinci ani”.

Deși admite și el că aceste alegeri au adus „o mare victorie” pentru curentul anti-european, Alin Mituța, directorul Europuls, nu se arată la fel de convins că partidele extremiste vor reuși să își unească forțele într-un grup unic în Parlament pentru a avea un impact asupra legislației europene. „Un lucru este sigur”, punctează expertul: „familiile politice democratice mari din PE vor trebui să țină cont de relativa înfrângere și să își ajusteze pozițiile – cel mai probabil, către un discurs mai puțin euroentuziast, care va apăra în cel mai fericit caz status-quo-ul”.

Martori la această „derută populistă” (care, în Grecia, a făcut din troică „un bau-bau, în ciuda banilor foarte mulți băgați pentru a evita intrarea în incapacitate de plată”, eurodeputații din viitoarea legislatură se vor confrunta mai mult cu un „șoc psihologic, decât un șoc politic”, a spus, pentru gândul, Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, care explică în termeni plastici rezultatul Frontului Național în Franța: efect al „gargarei stângii”, reprezentată de Francois Hollande, cel mai nepopular preșddinte din istoria Republicii. Potrivit lui Ghinea, puterea extremiștilor în PE va fi mai mult de presiune, marja lor de manevră nefiind foarte mare.

„Este greu de spus ceva pozitiv despre rezultatele alegerilor la nivel european”, rezumă Alin Mituța. Unul dintre aceste puține aspecte pozitive, a admis expertul, este că, pentru prima dată în istoria alegerilor directe pentru PE, prezența la vot a crescut (cu 0,9% – 43,9%, față de 43% în 2007) și nu am mai văzut, ca în toate celelalte alegeri, un nou minim istoric. „Pe fond, însă, rezultatul este îngrijorător spre dezastruos”, a spus Mituța, exemplificându-și impresia cu studiul de caz francez. În completarea argumentului său vine și Radu Magdin, care îi acuză pe socialiștii francezi că, deși știa că are o bază consistentă de alegători imigranți, a preluat din mesajele antimigrație ale Frontului Național.

Și după alegeri, Europa caută lider

După cum gândul a mai relatat în trecut, niciunul dintre candidații principali la șefia Comisiei Europene – respectiv J.C. Juncker, din partea PPE; M. Schulz, din partea Socialiștilor; G. Verhofstadt, din partea Liberalilor – nu provoacă entuziasmul de care are nevoie Europa pentru a contracara valul de euroscepticism. Dezbaterea privind absența unui lider puternic, o personalitate politică la conducerea proiectului european este mai veche decât aceste alegeri. „Principala problemă este că nu avem lideri care să știe să comunice simplu”, admite și Radu Magdin. „Europenii vor lideri”, întărește expertul, în interviul pentru gândul.